Citiți în 5 min
Medicii au la dispoziție o gamă largă de instrumente pentru diagnosticul afecțiunilor hepatice, chiar dacă acestea determină simptome mai degrabă nespecifice. Aceștia pot efectua o anamneză obișnuită, o examinare prin palpare (atingere și aplicarea de presiune) și pot solicita analize din sânge sau ser, examinări imagistice sau o biopsie.1
Anamneza medicală și examenul fizic
Un medic care suspectează o boală de ficat va stabili diagnosticul pe baza unei anamneze, obținând informații despre afecțiunile din trecut, medicamentele și suplimentele administrate, cantitățile de alcool consumate. Multe persoane care au un ficat bolnav nu prezintă niciun simptom sau au simptome care sunt destul de necaracteristice. În timpul desfășurării anamnezei, medicul vă poate adresa întrebări referitoare la simptome precum:1,2
.svg)
Senzație de oboseală și slăbiciune
.svg)
Pierderea poftei de mâncare,
.svg)
Greață
.svg)
Dureri abdominale,
.svg)
Mâncărimi la nivelul pielii.
Medicul dumneavoastră va verifica dacă nu aveți icter - îngălbenirea pielii și a sclerelor (albului ochilor), dacă scaunele dumneavoastră sunt decolorate, albe sau negre ca păcura. În timpul examenului fizic, este posibil ca medicul să efectueze inițial evaluarea dimensiunii ficatului dumneavoastră și să solicite o ecografie pentru a o confirma.1
Analize de laborator în bolile hepatice
Analizele utile pentru diagnostic sunt:1
- Hemoleucogramă din sângele periferic,
- Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și proteina C reactivă (PRC) - markeri ai inflamației,
- Nivelul transaminazelor – ALAT (alanin aminotransferază), ASAT (aspartat aminotransferază),
- Indicatori ai colestazei – FAL (fosfataza alcalină), GGTP (Gama-glutamil transferază), bilirubina,
- Nivelurile lipidelor,
- Teste imune pentru infecții virale (hepatita B și C, mononucleoză infecțioasă, CMV).
În plus, analizele diagnostice suplimentare, mai specifice pot include:
- Prezența unor anticorpi tipici pentru tulburările autoimune,
- Evaluarea permeabilității căilor biliare - colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (ERCP), colangio-RMN,
- Evaluarea funcției inimii - o examinare ecocardiografică,
- Biopsie hepatică.
La baza analizelor diagnostice biochimice stă testarea markerilor plasmatici sanguini utilizați pentru evaluarea și monitorizarea bolilor hepatice. În cadrul analizării rezultatelor de laborator, medicul verifică nu doar valorile absolute, ci și corelațiile dintre acestea. Nivelurile crescute ale alanin aminotransferazei (ALAT) și ale aspartat aminotransferazei (ASAT) pot sugera o lezare a celulelor hepatice. Gama-glutamil transferaza (GGTP) și fosfataza alcalină (FAL), sunt, la rândul lor, indicatori sensibili ai colestazei; nivelurile crescute ale acestora pot reflecta, de asemenea, abuzul de alcool. Pe de altă parte, nivelul redus al albuminei poate indica o capacitate scăzută a ficatului de a sintetiza proteine.3
Pentru mai multe informații despre ASAT și ALAT, citiți acest articol: (link la articolul 6.2).
Examinări imagistice în bolile hepatice
Ecografia (ultrasonografia) este una dintre metodele de bază de examinare imagistică a ficatului. Aceasta permite evaluarea imagistică a următorilor parametri:4
- Dimensiunile ficatului,
- Omogenitatea structurii parenchimului hepatic,
- Prezența unor leziuni focale (tumori, chisturi).
Ecografia Doppler poate fi utilizată pentru a vizualiza suplimentar fluxurile din vasele de sânge.
O examinare relativ nouă este elastografia, care utilizează ultrasunetele pentru evaluarea elasticității țesutului hepatic, care este diminuată în caz de fibroză hepatică și ciroză.5
Examinări hepatice invazive - biopsia și laparoscopia
În unele cazuri, biopsia este necesară pentru a stabili diagnosticul, pentru a evalua stadiul bolii sau a lua o decizie privind terapia necesară; biopsia înseamnă recoltarea, cu ajutorul unui ac, a unei probe mici de țesut hepatic, care ulterior este examinată la microscop.6
Cea mai minuțioasă formă de examinare a ficatului este laparoscopia. Această procedură se efectuează sub anestezie generală, în cazuri excepționale cu anestezice topice. Aceasta permite examinatorului să vizualizeze direct o mare parte din suprafața ficatului și vezica biliară. În timpul procedurii de laparoscopie este posibilă, de asemenea, recoltarea de probe de biopsie pentru analiză.7
Regulile de aur ale regimului alimentar pentru un ficat sănătos
Regimul alimentar pentru un ficat sănătos trebuie să aibă un conținut ridicat de proteine și să fie bogat în vitamine din complexul B. Mesele preparate trebuie să fie proaspete și variate. Renunțați la alimentele prăjite sau înăbușite în sos!
Detoxifiere ficat
Detoxifierea ficatului poate avea rol preventiv si ar trebui considerată odată pe an, pentru a menține un ficat sănătos. Ideal ar trebui să dureze aproximativ opt săptămâni și să fie bazată pe utilizarea de fructe si legume proaspete, împărțite în patru - cinci mese, pe zi. Alimentele trebuie servite crude dacă este posibil, pregătite la aburi sau fierte, într-o cantitate redusă de apă.
Factori ce pot dăuna ficatului dumneavoastră
Aflați mai multe despre factorii ce pot dăuna ficatului dumneavoastră
1. https://www.mp.pl/pacjent/objawy/133400,powiekszenie-watroby
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/enlarged-liver/symptoms-causes/syc-20372167
3. https://www.mp.pl/medycynarodzinna/artykuly/120195,badania-czynnosci-watroby
4. Skuza M., Stachowicz-Stencel T., Ocena przydatności diagnostyki ultrasonograficznej w różnicowaniu zmian ogniskowych wątroby, Forum Medycyny Rodzinnej 2015, vol. 9, No. 4, 318–325
5. https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/elastography
6. Hartleb M. et al., Znaczenie biopsji wątroby w praktyce klinicznej— rekomendacje Sekcji Hepatologicznej Polskiego Towarzystwa Gastroenterologii, Gastroenterologia Kliniczna 2014, vol. 6, No. 2, 50–84
7. Dąbrowiecki S., Szczęsny W., Miejsce laparoskopii we współczesnym postępowaniu diagnostycznym, Wideochirurgia i inne techniki małoinwazyjne 2006; 1: 33–39
MAT-RO-2100361 – 1.0 – 08/2021