Parcurgi in 5 minute

Un ficat sănătos care funcționează corespunzător este extrem de important, dar adeseori nu acordăm suficientă atenție diferitelor cauze care pot avea efecte negative asupra lui. Există numeroși factori care pot afecta celulele hepatice, adică hepatocitele, inclusiv alcoolul, virusurile, anumite medicamente, toxine care se găsesc în alimente (precum mucegaiurile), metalele grele sau produșii secundari anormali ai metabolismului.1

Ficatul și medicamentele

Majoritatea medicamentelor sunt metabolizate de ficat, care le detoxifică și le inactivează.2 Peste 1000 de medicamente diferite și unele produse pe bază de plante pot produce leziuni hepatice toxice.3

Factorii care predispun la leziuni hepatice toxice includ:

  • Factori genetici (dacă moșteniți anumite mutații genetice care afectează producția și acțiunea enzimelor hepatice care descompun toxinele, puteți fi mai sensibil la hepatita toxică),
  • Vârsta (pe măsură ce înaintați în vârstă, ficatul dumneavoastră descompune mai lent substanțele nocive, ceea ce înseamnă că toxinele și produșii secundari ai acestora rămân mai mult timp în organism),
  • Sexul (bărbații sunt mai sensibili la efectele unor medicamente),
  • Starea de nutriție,
  • Administrarea mai multor medicamente în același timp,
  • Boală hepatică nediagnosticată în timpul tratamentului pentru altă afecțiune.3

Ficatul și alcoolul

Chiar și consumul unui singur pahar de vin sau de bere în fiecare seară poate reprezenta un risc pentru ficatul dumneavoastră. Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool includ:4

Aproximativ 60% până la 90% dintre persoanele cu boală hepatică alcoolică și peste 90% dintre persoanele cu alcoolism au ficat gras.4

Ficatul și diabetul

Diabetul este o boală cronică care se dezvoltă atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină (insulina este un hormon care controlează nivelul de glucoză din sânge) sau atunci când organismul dumneavoastră nu poate să utilizeze în mod corespunzător insulina produsă.5

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 12,4% din populația adultă a României are diabet, ceea ce înseamnă că există 1,78 milioane de persoane cu diabet zaharat, cu vârsta între 20 și 70 de ani.6 Datele epidemiologice arată că până la 75% dintre pacienții cu diabet zaharat de tip 2 sunt diagnosticați și cu steatoză hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic).7

Deoarece diabetul este o tulburare metabolică, acesta poate cauza, de asemenea, leziuni cronice și chiar insuficiență la nivelul mai multor organe, inclusiv a ficatului.8

Cu toate acestea, rezultatele anormale ale testelor funcției hepatice la pacienții cu diabet zaharat sunt cauzate de obicei de steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)9. Citiți mai multe aici.

 

Supraponderalitatea sau obezitatea pot afecta ficatul dumneavoastră

Când ne gândim la bolile hepatice, le asociem de cele mai multe ori cu abuzul de alcool. Cu toate acestea, în zilele noastre, supraponderalitatea și obezitatea sunt cei mai mari dușmani ai ficatului, iar acestea sunt cauzate de un regim alimentar dezechilibrat, bogat în grăsimi, asociat cu lipsa de exerciții fizice. În ultimii 20 de ani, numărul persoanelor cu supraponderalitate și obezitate a crescut într-un ritm alarmant.10 Pe lângă faptul că este asociată cu un risc crescut de diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială și tulburări ale valorilor lipidelor, supraponderalitatea are, de asemenea, efecte negative asupra ficatului dumneavoastră.11

Ficatul și lipidele

Atunci când vă îngrășați, excesul de grăsimi (lipide) se acumulează în celulele ficatului (hepatocite), conducând la ficat gras și, în cele din urmă, la leziuni hepatice.11

Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este în prezent una dintre cele mai frecvente boli hepatice în țările dezvoltate, iar prevalența sa este asociată cu „epidemia” de diabet și obezitate.11

Aflați mai multe despre steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) și riscurile asociate, aici. 


ÎNCEPE CHIAR DE AZI SĂ AI GRIJĂ DE FICATUL TAU CU ESSENTIALE

    1.    Wawrzynowicz-Syczewska M. Marskość wątroby. Medycyna Praktyczna. http://gastrologia.mp.pl/choroby/watroba/50969,marskosc-watroby. DOA: 25 October 2016.

    2.    Maśliński S, Ryżewski J. Patofizjologia. Edition 4, updated. 2009: 796–808.

    3.    Boroń-Kaczmarska A. Polekowe uszkodzenie wątroby. Medycyna Praktyczna. http://gastrologia.mp.pl/choroby/watroba/50955,polekowe-uszkodzeniawątroby. DOA: 25 October 2016

    4.    Szczeklik A. Choroby wewnętrzne. Podręcznik multimedialny oparty na zasadach EBM. Ed. 1, reprint III. Kraków 2005; 922.

    5.    World Health Organization – Diabetes country profiles, 2016.

    6.    https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wpcontent/uploads/2018/11/ANALIZA_Diabet_2018_rev.pdf, accesat la data de 15.09.2021

    7.    Kosmalski M. Niealkoholowe stłuszczenie wątroby z cukrzycą typu 2 – niedoceniony problem kliniczny. 25 February 2020, issue 21 https://www.kardiologia-i-diabetologia.pl/artykul/niealkoholowe-stluszczenie-watroby-z-cukrzyca-typu-2-niedoceniony-problem-kliniczny.

    8.    Drągowski P, Czyżewska U, Cekała E, Lange P, Zadykowicz R, Sójka A, Brzezińska J. CUKRZYCA JAKO PROBLEM SPOŁECZNY I EKONOMICZNY. Polski Przegląd Nauk o Zdrowiu 2 (39) 2014.

    9.    Szymborska-Kajanek A et al. Stłuszczenie wątroby. Problem zdrowotny u chorych na cukrzycę typu 2? Przew Lek 2007; 4: 36–42.

    10. Brończyk-Puzoń A, Koszowska A, Nowak J, Dittfeld A, Bieniek J. Epidemiologia otyłości na świecie i w Polsce. Forum Zaburzeñ Metabolicznych 2014, volume 5, issue 1, 1–5.

    11. Habior A. Niealkoholowa stłuszczeniowa choroba wątroby a otyłość. Postępy Nauk Medycznych, volume 26, issue 5B, 2013.

MAT-RO-2100396 – 1.0 – 09/2021