Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)

   Parcurgi in 5 minute

Până nu demult, se credea că bolile ficatului sunt asociate cu un consum excesiv de alcool sau cu inflamația virală a acestui organ. Alcoolul continuă să reprezinte o problemă importantă care produce leziuni considerabile ficatului, dar studiile au început să evidențieze și alți factori care sunt asociați cu un stil de viață nesănătos. Prin urmare, o nouă boală a fost definită și clasificată ca fiind o „boală a bogăției” - steatoză hepatică non-alcoolică  sau boala ficatului gras non-alcoolic. La aceasta se face referire adeseori prin abrevierea NAFLD (de la „non-alcoholic fatty liver disease”) și se referă la creșterea cantității de grăsimi din ficat produsă de alte cauze decât cele legate de alcool.

Se estimează că deja fiecare a patra persoană adultă poate fi afectată de această boală. La nivel mondial, se estimează că până la un miliard de persoane trăiesc cu steatoză hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic).

Care sunt cauzele steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic)?

Deși steatoza hepatică non-alcoolică este clasificată deja ca „boală a bogăției” și este recunoscută în general ca un pericol major pentru sănătate, relația sa cu funcțiile metabolice rămâne în mare parte necunoscută. Un grup științific internațional a sugerat recent o schimbare a denumirii bolii din „boala ficatului gras non-alcoolic” (NAFLD - Non-Alcoholic Fatty Liver Disease) în „boala ficatului gras asociată cu tulburări metabolice” (MAFLD - Metabolic Associated Liver Disease), pentru a reflecta mai bine natura metabolică a acestei afecțiuni.2

Studiile de cercetare privind factorii cauzali ai steatozei hepatice non-alcoolice ((boala ficatului gras non-alcoolic) sunt în curs de desfășurare, dar se cunoaște deja că aceștia pot fi împărțiți în factori genetici și factori externi. Cei mai bine cunoscuți factori de risc pentru steatoza hepatică non-aloolică sunt:

Obezitatea

Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) afectează 70-90% dintre persoanele obeze3
 

Diabetul zaharat de tip 2

Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este prezentă la fiecare al doilea pacient cu diabet zaharat3

Pre-diabet (rezistență la insulină și glicemie crescută)

Rezistența la insulină determină acumularea de grăsime ducând la apariția steatozei hepatice non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)și apoi la evoluția acesteia.4

Hipertensiunea arterială

Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) poate afecta până la 70% dintre persoanele cu hipertensiune arterială.5

Care sunt simptomele steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic)?

Simptomele asociate de obicei cu boala ficatului gras non-alcoolic sunt:

slăbiciune, oboseală

stare generală de rău

tulburări de somn

deficit de atenție

lipsa poftei de mâncare

durere sau senzaţia de presiune în partea dreaptă a abdomenului superior (regiunea de sub coaste, în dreapta) 6

Cum este diagnosticată steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)?

Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este diagnosticată pe baza anamnezei, a rezultatelor analizelor de laborator și a examenelor imagistice. Confirmarea diagnosticului este rezultatul unui examen histologic - biopsie hepatică.1 În cadrul investigațiilor pentru diagnostic, este foarte importantă excluderea altor cauze ale ficatului gras, precum consumul excesiv de alcool și alte boli cronice ale ficatului. 7

În cadrul evaluării progresiei fibrozei țesutului hepatic în cursul evoluției steatozei hepatice non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic), poate fi indicată utilizarea anumitor teste de diagnostic non-invaziv, precum NFS (Non-Alcoholic Fatty Liver Disease Fibroses Score), care analizează 6 factori: vârsta, IMC (indicele de masă corporală), rezultate ale analizelor de laborator: glicemie, ASAT și ALAT, număr de trombocite, nivel de albumină.1,7

Cum este tratată steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)?

Prima linie de tratament include, de obicei:

Scădere în greutate

Este indicată reducerea greutății corporale cu 10%, însă este observată deja o îmbunătățire atunci când greutatea este redusă cu doar 3-5% față de nivelul inițial7

Regimul alimentar

Scopul acestuia este îmbunătățirea steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic) și reducerea riscului de apariție al tulburărilor metabolice care însoțesc steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)

Se recomandă un regim hipocaloric cu o reducere de 30% a conținutului caloric al alimentelor3

Activitatea fizică

A fost demonstrată o reducere a conținutului de grăsimi din ficat ca rezultat al exercițiilor fizice regulate.

În plus, activitatea fizică reduce riscul tulburărilor

Cum poate fi prevenită steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)?

În prevenirea steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic) trebuie să vă concentrați în principal asupra unui stil de viață sănătos și a unor obiceiuri alimentare sănătoase:

Regim alimentar bine echilibrat6

De preferință, trebuie adoptat un regim alimentar fără o cantitate excesivă de glucide simple sau acizi grași saturați

Pot fi urmate principiile dietei mediteraneene în prepararea meselor zilnice; această dietă conține multe legume, produse din făină integrală și ulei de măsline

Trebuie să evitați siropul de glucoză-fructoză care este conținut în băuturile cu conținut de zahăr și în produsele de patiserie

Activitate fizică regulată3

Introduceți activitatea fizică regulată în rutina dumneavoastră zilnică

S-a dovedit că exercițiile fizice intense, precum alergatul, sunt mai benefice decât exercițiile fizice de intensitate moderată, precum plimbările

Normalizarea greutății corporale3

Reduceți consumul zilnic de calorii, pentru a scădea în greutate

Această abordare poate să îmbunătățească indicatorii de laborator ai sănătății ficatului (transaminazele)

Care sunt stadiile bolii ficatului gras non-alcoolic?

    1. Boala ficatului gras simplă (steatoză hepatică non-alcoolică )
    2. Steatohepatita non-alcoolică (NASH)
    3. Ciroza hepatică

Începeți chiar de azi să aveți grijă de ficat cu Essentiale.

Alegeți medicamentul potrivit, din gama Essentiale și aflați mai multe despre Essentiale Forte și Essentiale Max.

Essentiale® Forte


Essentiale® Forte este un medicament eliberat fără prescripție medicală, utilizat pentru ameliorarea simptomelor subiective cauzate de leziunea hepatică produsă de un regim alimentar nesănătos, efectele substanțelor toxice sau hepatită. Conține într-o capsulă 300 mg fosfolipide esențiale.

Citește mai mult

Essentiale® Max


Essentiale® Max este un medicament eliberat fără prescripție medicală, utilizat în tratamentul afecțiunilor ficatului. Conține 600 mg fosfolipide esențiale într-o capsulă.

Citește mai mult

Bolile ficatului

Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)

Ssteatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic), numită și epidemia secolului XXI, este determinată de alți factori, printre care nu se include consumul de alcool

Citește mai mult

Steatoza hepatică alcoolică


Principala cauză a apariției steatozei hepatice alcoolice este consumul excesiv de alcool.
 

Citește mai mult

Hepatita virală B și C

În prezent, există 6 virusuri cunoscute care cauzează boala, dintre care trei sunt întâlnite cel mai frecvent în România: virusul hepatic A, virusul hepatic B și virusul hepatic C.1

Citește mai mult

Ciroza hepatică

Ciroza hepatică poate fi cauzată de factori externi care au legătură cu stilul nostru de viață sau cu anumite tratamente care pot provoca leziuni ireversibile la nivelul ficatului.

Hepatita autoimună

Bolile autoimune pot fi comparate cu un auto-sabotaj al organismului, fiind o situație în care organismul începe să își atace propriile structuri.

 

Leziunea hepatică indusă de medicamente

Modul în care apare leziunea hepatică indusă de medicamente (hepato toxicitate medicamentoasă) nu este pe deplin înțeles. Cel mai probabil însă, este o tulburare care apare din cauza interacțiunii dintre medicamente și caracteristicile individuale ale persoanei.

    1. Perumpail, B. J., Khan, M. A., Yoo, E. R., Cholankeril, G., Kim, D., & Ahmed, A. (2017). Clinical epidemiology and disease burden of nonalcoholic fatty liver disease. World Journal of Gastroenterology, 23(47), 8263–8276
    2. Shiha, G. et al. Redefining fatty liver disease: an international patient perspective. The Lancet Gastroenterology & Hepatology; VOL 6, ISSUE 1, P73-79, JANUARY 01, 2021
    3. Gietka J. Klapaczyński J., Stłuszczenie wątroby - diagnostyka i leczenie, https://podyplomie.pl/medycyna/23439,stluszczenie-watroby-diagnostyka-i-leczenie, accessed on: 29.03.2019.
    4. Gruben N., Shiri-Sverdlov R., P.Y. Koonen D., Hofker M.H., Nonalcoholic fatty liver disease: A main driver of insulin resistance or a dangerous liaison? https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0925443914002579?via%3Dihub accessed on: 09.02.2021
    5. Gavril et al. Relationship between NAFLD and hypertension in patients with type 2 diabetes mellitus; J Hypertens Res (2017) 3(2):44–49
    6. Sterczyński R. Leczenie niealkoholowej stłuszczeniowej choroby wątroby: kluczowa jest zmiana diety Puls Medycyny https://pulsmedycyny.pl/leczenie-niealkoholowej-stluszczeniowej-choroby-watroby-kluczowa-jest-zmiana-diety-982340 accessed on: 12.05.2021
    7. Strzeszyński Ł. Rozpoznawanie i leczenie niealkoholowej stłuszczeniowej choroby wątroby; Medycyna Praktyczna Gastrologia www.mp.pl/gastrologia/wytyczne/80328,rozpoznawanie-i-leczenie-niealkoholowej-stluszczeniowej-choroby-watroby accessed on: 12.05.2021

MAT-RO-2100371 – 1.0 – 08/2021