Adevăruri și mituri despre ficat

Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman, în jurul căruia au fost conturate de-a lungul timpului o mulțime de mituri. Este foarte important să poți deosebi miturile de adevăruri, pentru a putea duce o viață cât mai sănătoasă. Iată, așadar, cele mai populare mituri despre acest organ și cele mai importante adevăruri!

   Parcurgi in 5 minute

Adevăruri

  • Da, însă aceasta nu este singura sa misiune. Ficatul este un adevărat maestru în a îndeplini mai multe funcții în același timp. Găsiți mai multe informații despre toate funcțiile ficatului care sunt necesare pentru buna funcționare a întregului organis, aici.

  • Da, este adevărat. Marea majoritate a medicamentelor sunt metabolizate în ficat, ceea ce poate conduce, în unele cazuri, la leziuni ale celulelor hepatice (hepatocite). Într-un astfel de caz vorbim despre leziuni hepatice induse de medicamente.1Utilizarea unor doze excesive de medicamente și administrarea în același timp a mai multor medicamente care își pot influența reciproc metabolizarea se poate dovedi periculoasă pentru ficatul dumneavoastră.1

    Uneori, chiar și cele mai banale medicamente pot fi un adevărat pericol pentru ficat. Paracetamolul (acetaminofen), spre exemplu, care este disponibil în numeroase medicamente, poate deveni toxic dacă este supradozat.

    Bine de știut! Doza zilnică maximă de paracetamol care poate fi administrată unui adult este de 4000 mg.2 Administrarea unei doze duble poate duce la leziuni hepatice.2

    Puteți citi mai mult despre efectul medicamentelor asupra ficatului, aici.

  • Da, este adevărat. Din cauza absenței nervilor, ficatul nu determină durere. Există, totuși, situații în care poți resimți durere în zona acestui organ. Ca urmare a mai multor boli diferite, ficatul crește în dimensiuni, comprimând peritoneul care îl înconjoară (numit capsula lui Glisson). Capsula lui Glisson are o inervație foarte sensibilă, motiv pentru care această tensiune poate provoca o senzație de presiune și chiar durere.2

  • Da, este adevărat. Un regim alimentar prietenos cu ficatul conține cantități limitate de grăsimi, glucide și sare, care pot fi digerate cu ușurință. Alimentele prăjite și cele de tip fast food, în schimb, au un conținut mare de grăsimi, sare și glucide, putând pune presiune asupra ficatului. Regimul alimentar trebuie să fie bine echilibrat și trebuie să conțină alimente din toate grupele: produse din cereale, legume, fructe, produse lactate, carne și uleiuri. Este foarte important să se bea apă și să se limiteze consumul de alcool.4

    În cazul pacienților cu boli hepatice, regimul alimentar trebuie selectat cu foarte mare atenție, luând în considerare starea pacientului și cerințele pe care le are organismul acestuia.

    Pentru mai multe informații privind regimul alimentar pentru un ficat sănătos, citiți acest articol.

  • Da, este adevărat. Vitamina A este metabolizată și depozitată în ficat.5,6 Administrarea acesteia în doze mari poate cauza toxicitate și poate duce la hipervitaminoză (exces de vitamine în organism), o afecțiune care este periculoasă pentru ficat. Acumularea de vitamina A în ficat poate duce chiar la fibroză hepatică și insuficiență hepatică.5 Prin urmare, trebuie să respectați întotdeauna dozajul recomandat atunci când utilizați suplimente alimentare. De asemenea, este util să verificați dacă nu luați diferite suplimente alimentare cu compoziție similară.5,6

  • Da, este adevărat. De fapt, siropul de glucoză-fructoză care este adăugat în mod obișnuit în băuturi și în alte produse alimentare foarte procesate este deosebit de periculos pentru ficat. Acest sirop conține o cantitate mare de fructoză, care e absorbită de ficat în proporție de 99% și stimulează acest organ să producă țesut adipos. Observațiile clinice indică faptul că există o relație între consumul de sirop de glucoză-fructoză și incidența bolii ficatului gras non-alcoolic.7 Citiți mai multe aici.

  • Da, este adevărat. Pacienții care au o probabilitate mai mică de 90% de a supraviețui la 1 an sunt eligibili pentru transplant hepatic. Deoarece majoritatea bolilor hepatice duc la ciroză, această afecțiune reprezintă cel mai frecvent diagnostic în rândul candidaților pentru transplant hepatic.8 Citiți mai multe aici.

  • Da, este adevărat. steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este considerată în prezent o „boală a bogăției”. Se estimează că fiecare a patra persoană adultă este deja afectată de această boală. La nivel mondial, se estimează că până la un miliard de persoane trăiesc cu steatoză hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic). În Statele Unite ale Americii, steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este cea mai frecventă cauză de boală hepatică cronică, afectând între 80 și 100 de milioane de persoane, dintre care aproape 25% dezvoltă forma sa cu caracter acut – steatohepatita non-alcoolică.9Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este cea mai răspândită boală hepatică din lume, iar steatohepatita non-alcoolică se preconizează că va deveni în curând principala indicație pentru transplantul de ficat 9 Citiți mai multe aici.

Mituri

  • Nu, nu sunt. Consumul excesiv de alcool este un factor de risc extrem de important, însă nu reprezintă singura cauză a bolilor hepatice. Afectarea funcției hepatice poate fi cauzată și de alți factori, precum hepatita virală (cauzată de virusurile hepatitice B și C) și sindromul metabolic (metabolism anormal asociat cu afecțiuni precum supraponderalitatea și obezitatea).10

  • Din păcate, nu. Schimbarea stilului de viață este la fel de importantă ca tratamentul farmacologic.

    În primul rând, este necesară o schimbare în ceea ce privește obiceiurile alimentare: trebuie evitat consumul de grăsimi de origine animală, trebuie limitat aportul de glucide simple (dulciuri, băuturi cu conținut de zahăr, etc), trebuie evitate condimentele picante și alimentele care pot produce balonare (varză, ceapă, mazăre, sparanghel, prune, pere, cireșe, etc)11

    În al doilea rând, este bine să începeți să faceți activitate fizică regulată, care ajută la scăderea în greutate și crește sensibilitatea la insulină.12

  • Scăderea în greutate este benefică pentru funcția hepatică, dar numai atunci când nu este prea drastică sau prea rapidă.

    Reducerea greutății cu 10% în decurs de 3 până la 6 luni aduce o îmbunătățire a stării de sănătate - dar trebuie să aibă loc conform unui program, adică pierderea a aproximativ 1 kg pe săptămână.13

    Dietele stricte, care vizează pierderea rapidă în greutate nu sunt de obicei durabile și pot duce la eliberarea unor cantități mari de grăsimi în sânge, ceea ce de multe ori duce la acumularea de grăsimi în ficat.

    De asemenea, nici așa-zisele diete monotrofice, în care organismului îi sunt furnizate substanțe nutritive provenite aproape exclusiv dintr-un singur grup de substanțe nutritive, nu sunt de ajutor pentru ficat. Un exemplu este populara dietă Dukan, în care ingestia excesivă de proteine are un efect negativ asupra sănătății ficatului.13

  • Nu! Din contra! Studiile demonstrează că un consum moderat de cafea are avantaje multiple asupra sănătății ficatului. S-a demonstrat efectul pozitiv al cafelei asupra enzimelor hepatice, a nivelului de grăsimi din ficat și a gradului de fibroză hepatică, precum și asupra riscului de apariție a cirozei.14,15 Cu toate acestea, este util să cunoașteți câteva reguli ale consumului de cafea. Puteți citi despre acestea aici.

  • Cancerul hepatic este o boală care este legată strâns de ciroza hepatică preexistentă. Prin urmare, factorii de risc pentru cancerul hepatic sunt cei care provoacă ciroza. Infecția cronică cu virusurile hepatitice B sau C reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc. Se estimează că hepatita cronică B este responsabilă de 50% iar hepatita cronică C de 25% din cazurile de cancer hepatic. Consumul excesiv de alcool este considerată, de asemenea, a fi unul dintre factorii importanți care pot duce la apariția cancerului hepatic16 Citiți mai multe aici.

  • Nu, nu întotdeauna. Îngălbenirea pielii și a albului ochilor este doar unul dintr-un spectru de simptome ale hepatitei virale și nu este prezent întotdeauna. Se estimează că, în rândul pacienților cu hepatită virală, există între 5 și 15 persoane fără icter la fiecare 100 de persoane cu acest simptom.17

  • Un regim alimentar echilibrat poate fi o sursa de fosfolipide. Printre produsele alimentare bogate în fosfatidilcolină (cel mai important fosfolipid) se numără: gălbenușul de ou, ficatul, soia, alunele, sparanghelul și fulgii de ovăz. Cu toate acestea, obiceiurile alimentare nesănătoase pot interfera cu absorbția fosfatidilcolinei din produsele alimentare. În astfel de cazuri, este necesară suplimentarea alimentației cu fosfolipide obținute din soia. Produsele care conțin fosfolipide din soia reprezintă o sursă de fosfatidilcolină bogată în acizi omega-6. 19

    Mai multe informații suplimentare despre fosfolipide, găsiți aici.

  • Nu, acest lucru nu este adevărat. Steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) este cea mai frecventă boală hepatică în țările dezvoltate. Mai mult, prevalența sa continuă să crească, ceea ce se corelează cu incidența în creștere a obezității și diabetului.După cum demonstrează studiile, steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic) afectează peste jumătate dintre persoanele care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2 și 70% dintre persoanele obeze. 21

    Puteți găsi mai multe informații despre ficatul gras aici:

Începeți chiar de azi să aveți grijă de ficat cu Essentiale.

Alegeți medicamentul potrivit, din gama Essentiale și aflați mai multe despre Essentiale Forte și Essentiale Max.

Essentiale® Forte


Essentiale® Forte este un medicament eliberat fără prescripție medicală, utilizat pentru ameliorarea simptomelor subiective cauzate de leziunea hepatică produsă de un regim alimentar nesănătos, efectele substanțelor toxice sau hepatită. Conține într-o capsulă 300 mg fosfolipide esențiale.

Citește mai mult

Essentiale® Max


Essentiale® Max este un medicament eliberat fără prescripție medicală, utilizat în tratamentul afecțiunilor ficatului. Conține 600 mg fosfolipide esențiale într-o capsulă.

Citește mai mult

MAT-RO-2100358 – 1.0 – 08/2021